Ivcelnaiv

moartea nu are timp trecut

o viață întreagă conjugăm a muri
la timpul viitor implacabil.
a muri are doar o secundă de prezent,
o secundă de viață,
și dispare.
apoi, nimicul nu mai înseamnă nimic,
moartea pur și simplu nu mai e
și nu va mai fi și nici nu a fost
vreodată.

Comentarii

  1. Ra

    Tranzitie de o singura secunda Iv
    Prin verbul ” a muri” intranzitiv:
    Si perspectiva s-a mutat înghețat
    De la un trup cu energie inarmat
    La mort
    ( cu coliva in loc de tort).
    Asta de o secunda
    E fie o moarte brutala
    Accidentala,
    Fie un harakiri iscusit
    Al samuraiului din rasarit.
    Nu-i sigur o banala
    Cronica boala letala
    Ce face agonia lunga
    Si viața de viu ți-o alunga….

  2. un a

    habar n-am cum o fi
    moartea aceea cu majusculă
    şi atemporală,
    poate voi fi cunoscut-o vreodată,
    dar acum nu mi-o mai amintesc
    aproape deloc
    însă o pot recunoaşte zilnic
    pe umana, cotidiana,
    moarte cu m mic,
    aceea în care, uite,
    deşi sînt lângă aici,
    am plecat, o, atât de departe
    prin gânduri, frânturi de euri,
    că nimeni nu mă poate
    aduce înapoi,
    ajunge..
    am mai murit, a câta oară,
    pentru minute din viaţă
    cât timp am scris
    aceste rânduri-moarte.

  3. dragomir daniela

    Ba are! Se moare in fiecare clipa cate putin
    din simtiri, din trairi, din tot ce ar fi putut fi cunoscut.
    Se moare din lipsa de vointa, din „eleganta distinsa” al mortilor vii, ce conduc…
    Se moare mereu si pe rand chiar pasari cu noduri in gat suierand pe trecatori nestiute de om, dar traite de pom.
    Se moare din nesimtirea izbitoare ce reteaza zambetul florilor la soare, incet si pe rand. Se moare in nepasarea de viata, transformand muribundul hidos cu chip viu pe fata. 🙁

Comentează