Ivcelnaiv

jurnalul unui alergător

1.
dacă alergi suficient de mult, invariabil,
vine acel moment când te trec toate apele,
cum se spune. în momentele alea, mă imaginez
o țară în plin cod roșu de inundații,
pe corpul meu acarienii sînt luați de ape,
viiturile trec, iau cu ele scame, praf, tot ce întâlnesc
lasând în urmă ravene, pori înecați și multă suferință.
ăsta e momentul când realizez că mintea îmi fabrică motive
ca să mă opresc. și alerg mai departe.

Comentarii

  1. un a

    hm, hmm, cu naivitate, întreb şi eu
    cine eşti tu, alergătorule cel care realizezi
    că la tertipurile minţii nu vrei să te pretezi?
    şi iv pe care dintre-aceste două minţi o-mparte –
    pe cea inventivă sau cea care veghează atent la toate?

  2. Ra

    Jurnal scris cu cerneala invizibila a apelor ce te-au trecut
    Pe scame, praf, ravene, suferință- totul brut
    Cuvinte alergate, transpirate
    Simtindu-si puls nebun zvacnindu-le pe spate
    ….
    Sau jurnal meteo anuntat
    pe-un ton
    Monoton
    cu cod roșu intens – apăsat
    Pe județele tarii din tine hasurat
    ….
    Cuvintele mai beau o gura de apa
    – de cerneala invizibila
    Si după ce din alergarea ta se adapa
    Pornesc din nou in goana mai mult sau mai putin lizibila 🙂

  3. Ana

    Felicitări pentru post, este într-adevăr unul deosebit!

Comentează