Ivcelnaiv

dumnezEU

totul a început când pisica de pe pieptul meu
a început să-mi spună că sînt dumnezeu

mi-am dat seamă că așa e.
cine îi iartă greșelile? cine îi dă mâncare?
cine o mângâie? la cine se roagă ea să iasă pe balcon?
cine hotărăște soarta puilor ei?

așa că am început să fiu dumnezeu.
mi-am dat seama că pot influența timpul
din jurul meu, nu-mi mai doresc decât ce se întâmplă,
am început să-mi las barbă și să nu mai calc prin biserică.

copiii au fost un pic mai dificili,
contestând poziția mea de dumnezeu (știți, ei simt),
dar le-am aratat și lor cine e dumnezeu în casă.
mai rămâne să am o discuție serioasă cu pisica –
mă evită de când i se pare că mă iau prea în serios.

Comentarii

  1. instcris

    Adevarul e tocmai invers, avand atatea indatoriri, ai uitat tocmai de piesa principala, pisica, ai evita-o voit, ca sa nu-ti mai atraga atentia asupra indatoririi principale, ingijirea pisicii si implicit restabilirea linistii tale.

  2. irina

    SUPERB! Felicitari si multumesc.

  3. Anonim

    acum văd clar , e -o mică sfadă
    despre cine pe cine trage de coadă

  4. Daul

    superb!

  5. pisica

    Naive Iv,doar egoul
    poate spune „eu,dumnezeul”…
    Te uita-n Sus si afla cine
    iti iarta tie ce nu faci bine!

Comentează