Ivcelnaiv

reînplantare

și dacă din fiecare om ce moare
atunci când se duce-n pământ,
crește un copac, o iarbă, o floare
și continuăm să fim, dar fără cuvânt?

asta ar explica, în bună măsură,
bucuria noastră când natura înverzește,
pasiunea unora pentru agricultură
și-a poeților de-a asculta iarba cum crește

ar mai ramane de înțeles dacă poți alege
să fii mesteacăn sau ești mestecănit c-o placidă
energie de vreo cine știe ce a naturii lege
și ce oi fi făcut așa rău s-ajungi pălămidă

Comentarii

  1. A.C

    „”Lasă-i poetului
    doar tăcerile din
    Tăcerea
    ce naşte
    din cuvinte
    Cuvântul…””

  2. !!!

    Copacul vietii mele, in file il adun
    In trecerea-mi sfioasa, din ganduri eu iti spun.
    Le scriu, cuvinte calde, „suflandu-le” spre tine
    Asez emotii-roua, pe clipele din mine.

    …Cu drag de oameni!

Comentează