cămara bunicii

pe muşamaua plină de meclem
stau aranjate borcănelele cu gem
şi cu dulceaţă, castraveţi şi gogoşari,
vinetele-n oţet şi-o plasă de ţânţari

o punga mare, plină cu punguţe
tubul de alifie pentru băşicuţe,
elasticele de borcan şi cutia de metal
plină de ambalaje cu iz sentimental

of! doamne, câte lacrimi am lăsat
pe lăzile de golden puse la iernat
când mai păţeam câte-o nedreptate
sau se lăsa cu speranţe confiscate

ore întregi pierdut-am prin sertare
bălăcindu-mă ca raţele-n adăpătoare
în şaibe, bileţele, resturi de memorie
şi alte vajnice vestigii de domestică istorie

şi-aş mai petrece încă trei copilării
să descifrez tot braille-ul de pe broderii
printre ghivece hârbuite şi ciobite glastre,
doar că bunica s-a mutat în inimile noastre

Comentarii

Iv-ule, sa stii ca eu te citesc din reader si acolo nu se pastreaza structura pe care o au poeziile tale pe site, iar versurile de pe un rand nou incep dupa ce se termina anteriorul. asa ca ar fi tare dragut daca dupa fiecare ai pune un / sau macar un spatiu inainte sa dai enter pentru rand nou.

Fetite si baieti camari si poduri vechi cutreierau,/
Acum, copiii doar prin malluri curiozitati mai au./
Povestile cu zine, pitici, zmei si eroi,/
Sint inghitite de filmele cu strigoi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *